Reîntoarcere

Când ţi s-au epuizat alegerile ce faci? Te uiţi mai bine la ce ai trecut cu vederea?
Ne dorim oameni frumoşi, inteligenţi cu un caracter care să ne dea pe spate pentru a creşte şi noi şi este normal.
Întrebarea este dacă ei sunt de acord să stea lângă tine? Mulţi vor spune DA pentru că şi noi ne vom da silinţa să fim la înălţimea aşteptărilor.
Mă străduiesc nu doar să mă bucur de tine, dar să apreciez timpul petrecut împreună, pentru că asta e viaţa care merită trăită.
La ce bun aşteptarea unui ideal care nu o să vină niciodată?
Prefer să fiu vie, să mă trezesc cu zâmbetul pe faţă pentru că ştii cum să-mi spui bună dimineaţa şi pentru că îţi pasă.
Să visez la frumos şi să fiu prezentă în momentele reale, ăsta este scopul final.
Chiar dacă sunt ancorată în trecut, mă târăsc până slăbesc lanţurile şi pot să ajung în alte ape mai limpezi şi mai îmbietoare de aventuri fantastice.
Nu sunt capabilă să stau locului şi să meditez la acele lucruri care nu se întâmplă, pentru că am încercat prea mult să aibă loc şi deja nu mai depind de mine.
Pot să mă rog la nesfârşit, dar întâmplările nu sunt cele pe care le visez, aşa că prefer să aleg ceva care există.
Rămân surprinsă pentru că îmi place când mişuni pe lângă mine, ajutându-mă.
Încerc să-ţi ghicesc gândurile şi nu reuşesc. Eşti la fel de atrăgător chiar dacă te-aş acoperi cu o frunză de brusture şi te-aş mâzgăli cu funingine.
Un argint viu ce-mi scapă printre degete, dar care se întoarce mereu să-mi zâmbească.