Pe mine m-a adus barza, sunt sigură de asta. Prima dată când am văzut un om gras când eram mică, l-am întrebat dacă vine şi la el barza şi a început să râdă.
Eu cred că păsările astea simandicoase, care stau doar la înălţime şi se joacă cu electricitatea sunt cele care ne aduc pe fiecare în lumea asta.
Ele sunt cele care aleg bărbaţii şi femeile şi le împerechează şi le trimit copii şi pe urmă ne veghează să vadă dacă îi creştem cum trebuie.
Iar dacă după un an lucrurile nu stau bine, se întorc şi ne mai trimit alţii.
Partea interesantă este când îi încurcă. Să vezi atunci fericire! Băieţii ajung în familii unde se doresc fete şi invers. Oamenii tot încearcă dar câteodată situaţia nu se schimbă şi primesc la fel.
Sunt sigură că barza m-a lăsat exact unde trebuia dar trebuia să mai aducă şi un băiat. Anii următori cred că a zburat pe la alte case din păcate.
De ce inventează oamenii poveşti să le explice copiilor lucrurile elementare despre viaţă? Nu ştiu că ei de fapt sunt mai deştepţi decât părinţii lor şi înţeleg foarte bine ce li se spune? Singurul lor neajuns este că nu au experienţă.
Să-i lăsăm să se bucure de copilărie, nu e nevoie să priceapă ce vorbesc cei mari, că o să ajungă ei când o să fie puşi în situaţii grele şi o să se zbată îndeajuns atunci.
Uneori o minte de copil e mai ageră decât a unui om trecut prin viaţă.
Dragul meu copil, berzele zboară şi oamenii fac copii! 🙂