Nu putem avea totul şi fiecare alegere este un sacrificiu poate pentru că renunţi la ceva ce îţi doreşti pentru ceva ce îţi doreşti şi mai mult.
Îţi trăieşti viaţa aşa cum ai visat-o fără să îţi dai seama?
Eşti prea critic cu tine? Poate, aşa că nu ar strica să întrebi şi pe cei dinafară cum se vede prin fereastră ceea ce realizezi în fiecare zi.
Chiar dacă anumite lucruri nu sunt importante pentru tine, pentru că te uiţi la întregul tablou, fiecare detaliu contează.
Adesea trecem cu vederea micile realizări, pentru că poate ce alegem e mult mai sus şi mai însemnat decât ce am lăsat în spate.
Ne împărţim în multe direcţii şi încercăm să facem de toate, dar va trebuie să mai şi renunţăm la unele şi să ne canalizăm energia pe lucrurile mai semnificative.
Asta nu înseamnă că ne vom schimba, că vom face eforturi incredibile, că dorinţele noastre trebuie modificate, ci pur şi simplu că vom alege altceva.
Ce lăsăm în urmă de multe ori doare, cel puţin până obţinem noutatea, pentru că la rândul ei şi aceasta o să ajungă o vechitură la un moment dat.
Nu stăm pe loc pentru că nu avem obişnuinţa statuii.
Să vezi tot ce faci, să alegi cum e mai bine, să-ţi trăieşti visul! Ce poţi să-ţi mai doreşti mai mult de la viaţă decât asta?
Mă bucur de lucrurile măreţe şi nu le bag în seamă pe celelalte pentru că îmi place să privesc viaţa în etape mari, iar paşii de furnică sunt necesari, dar invizibili pentru că nu-i simt.
Torturi de emoţii