M-am dus spre tine
Ca un bulgăre de omăt
Aruncat în neant.
Se despică fiecare cuvânt
Şi mă învăluie în săgeţi
Otrăvite cu un adevăr trecut…
Mi-e dor, admit
Dar toate ceasurile din lume
Nu merg suficient de repede
Să pot uita tot
Absolut tot.
Un flamingo portocaliu
Îmi mângâie dimineaţa.
Cea mai frumoasă zi
Trebuie să vie.
Un soare palid anunţă arşiţă
Şi ispite mărunte, blonde,
Îmbrăcate într-un verde crud
Ce nu pot scrie
Decât păreri absurde
Despre viaţă.
Mi-e cald şi frig
Pentru că tu nu eşti,
Nicicum.
Ca o pendulă oscilez
Spre ieri sau mâine
Iar azi tac.
Întotdeauna doare
Ce nu se întâmplă.
Plâng
Mă ridic
Şi merg.