Aş cumpăra nişte somn, ştiţi voi, din ăla care îndeplineşte visele… nu-l confundaţi cu peştişorul auriu, că nu e cazul! Şi l-aş plăti pe oră sau în cel mai rău caz pe minut, cu menţiunea că aş vrea să-l folosesc când şi cum doresc eu. Exact, cum citeşti şi cum îţi scriu – iau 30 de minute de somn şi le folosesc la 1 după amiaza. Sau mai cumpăr 10 minute şi le folosesc înainte să sune ceasul dimineaţa.
Nu mă interesează problemele administrative, de livrare, de o dilatare a timpului rămas pentru a face loc acestui moment special cumpărat pe bani grei… sau nu, totul este negociabil.
Şi aş mai preciza ceva, somnul trebuie să vină la pachet cu vise frumoase, altfel e total degeaba. Păi dacă mă pocneşte un coşmar şi mă trezesc agitată ce-am făcut? Recunosc, sunt dispusă să fac troc cu acei oameni speciali care au nevoie de acest suprem beneficiu!
De ce troc? Pentru că sunt absolut sigură că orice om se simte bine atunci când nu se simte îndatorat sub nici o formă, mai ales pe termen lung. Ce primesc la schimb? Încurajări! Reale! Atitudine pozitivă în momentele de criză, de orice gen! Ascultare fără întrerupere pentru că m-am săturat să vorbesc în pauzele dintre cuvintele celorlalţi. Şi ar mai fi ceva… tot negociabil, timp măsurabil în fericiri – un balon care zboară, un râset molipsitor, o după amiază la iarbă verde sub un cireş în pârg. Totul împachetat în roşu şi dăruit cu multă pasiune!
Dacă vrei să cumperi nişte somn şi n-ai aflat cum, ar fi o idee să închizi ochii…
